In urma cu 67 de ani, Romania intorcea armele si se alătura Aliatillor- Statele Unite, Marea Britanie si URSS- în cea de-a doua conflagrație mondială. Pe 23 august 1944, Regele Mihai anunța intr-o proclamatie către țară iesirea din alianța cu Germania hileristă, iar maresalul Ion Antonescu si ministrii sai erau arestati. Majoritatea istoricilor sunt de acord că actul de la 23 august a răsturnat raportul de forțe pe frontul românesc și a scurtat durata celui de-al doilea Război Mondial cu cel puțin șase luni. In acelasi timp, 23 august a insemnat intrarea tarii noastre in sfera de influenta a Uniunii Sovietice. O dată care, timp de peste patru decenii, a fost Ziua Nationala a Romaniei. Inainte de 1990, această zi era sinonimă cu intreaga serie de manifestari omagiale închinate “conducătorului iubit”. Dacă până în 1953, anul morții lui Stalin, 23 august reprezenta “eliberarea României de către glorioasa armată sovietică”, ulterior a marcat “ziua eliberării de sub jugul fascist”, pentru ca în anii ’70 să ajungă “ziua eliberării patriei de sub dominația fascistă”. La sfârșitul anilor ’80, primea o altă denumire, iar sărbătoarea celebra “revoluția de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă”. Tot in acea perioadă, demonstrațiile oamenilor muncii, însoțite de parade militare, s-au mutat de pe traseul Piața Victoriei-Piața Aviatorilor către Stadionul “23 August”. Se fluturau esarfe, se intonau cantece patriotice, pionierii si muncitorii din intreaga tara băteau pas de defilare pe bulevardele marilor orase. Oamenii erau scoși, de obicei, din producție pentru săptămâni întregi de repetiții. Adevaratele ‘’tablouri vii’’ omagiau tot mai mult persoana lui Ceaușescu si cea a sotiei decât țara sau însuși partidul. 23 august 1989 a fost prima si ultima oară când nu a mai existat și o paradă militară. Peste doar patru luni, Nicolae Ceaușescu avea să iasă de pe scena agitată a vieții. Vechea sarbatoare avea să fie aruncată în uitare din 1990 si înlocuită, ca Zi Națională, cu 1 Decembrie...
Istoricii consideră că nu se respectă tradiția înmormântărilor regale: sicriul nu va fi adus cu trenul regal, așa cum s-a întâmplat la înmormântările celorlalți regi și nu va fi depus pe un afet de tun. Iar potrivit directorului Muzeului Curtea de Argeș, ora nu este potrivită. Gara din Curtea de Argeș, clădire monument istoric, este într-o stare avansată de degradare și nu poate găzdui un eveniment de o asemenea amploare. Familia regală a decis că ultimul drum al Majestății Sale Regele Mihai să se facă pe șosea.
Peste 20.000 de bucureșteni au venit, duminică, la Arcul de Triumf, pentru a asista la cea mai mare paradă militară, dedicată Zilei Naționale a României, organizată după Revoluția din '89. Evenimentul din acest an a marcat împlinirea a 95 de ani de la Marea Unire din 1918. Parada a debutat cu salutul Drapelului de Luptă prezentat de Garda de Onoare. A urmat apoi intonarea imnului național.
Militarii Armatei Române au intrat pe ultima sută de metri cu pregătirile pentru ceremoniile dedicate Zilei Naționale. Blindatele, elicopterele și avioanele de luptă au fost lustruite și urmează să-i încânte pe spectatori, la parada de pe 1 Decembrie. Cei de la garda de protocol au început și ei încălzirea.
Ziua Națională a fost sărbătorită în avans la Palatul Cotroceni, unde a participat și președintele României. Chiar dacă a vorbit din nou de criză, președintele Traian Băsescu a organizat o recepție la Palatul Cotroceni.
Curs valutar : Marți, 21 Mai. 2019