Cojocul de Tinca, o călătorie etnografică

Răzvan Fericean, un tânăr pasionat de arta populară, a reușit să reînvie tradiția cojocăritului. Tânărul bihorean, în vârstă de 21 de ani, a povestit, la Muzeul Țării Crișurilor, cum și-a descoperit pasiunea - confecționarea cojoacelor tradiționale. Acesta a oferit și câteva informații despre procesul de creație a pieselor vestimentare inedite. Cojocul de Tinca a fost vedeta evenimentului.

RĂZVAN FERICEAN, creator de cojoace tradiționale

"Pasiunea pentru etografie o am, încă din fragedă copilărie, când la vârsta de poate cinci-șase ani când începusem să realizez, să îmi dau seama cum este lumea care mă înconjoară, o vedeam pe mătușa mea purtând la biserică aceste haine în fiecare Paști. La noi este o tradiție și nu știu, mi se părea că nu am văzut ceva mai frumos decât o vedeam pe ea. Am început să le colecționez, mi-am dorit tot mai mult să am costume, să descopăr costume vechi, mi-am adunat până mi-am făcut de un costum complet, am mai cumpărat, am primit de la neamuri, le-am salvat pe ale familiei, pot să zic că este un aspect foarte important să le păstrăm fiecare pe ale familiei noastre, dar văzând că piesele acestea din blană și pile sunt foarte perisabile, sunt expuse moliilor, degradării, mi-am dorit să încep să fac pentru că am realizat că cele vechi nu o să tină până la urmă la infinit."

La acest tip de cojoc bihorean, motivele florale sunt cusute cu fire de lână și sunt așezate în fața cojocului, iar rolul broderiei este acela de a întări și a proteja îmbrăcămintea de dăunători precum moliile.

dr. SIMONA BALA, muzeograf

"Este un cojoc, care în primul rând a dispărut, este foarte frumos și în al treilea rând are mai multe similitudini cu cojoacele răspândite de pe Crișul Alb începând până în zona Crasna Barcău și în această manifestare, exact, acest lucru vrem să subliniem, elementele de asemănare cu alte cojoace și să aducem la cunoștință publicului faptul că acest tip de cojoc s-a purtat mai mult decât în zona etnografică Holod. Îl găsim în fotografii vechi de secol XIX, chiar pe Crișul Repede."

CRISTIAN ȚOȚA, muzeograf

"Manifestarea de față este una foarte importantă pentru că ea punctează revitalizarea meșteșugului cojocăritului în Bihor, cu precădere în zona Beiușului pentru că cel care a revitalizat într-o mare măsură sau în jurul căreia se învârte cojocăritul astăzi este Răzvan Fericean. Acum, el a reprodus un cojoc cu bumbălaci, l-a reconstituit de fapt, a realizat o replică după un cojoc de aici de la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea, însă el înainte a confecționat mai multe cojoace specifice zonei Beiușului, cojoace pur românești. Cojocul despre care vorbim este un cojoc purtat și de români și de maghiari de la liziera dealurilor, interferența dintre câmpie și deal."

La finalul evenimetului, cei din public l-au felicitat pe Răzvan Fericean și au fotografiat cojoacele vechi. Seara muzeală cu tema Cojocul de Tinca, o călătorie etnografică, face parte din proiectul cultural „Țara Crișurilor – vatră etnografică”, organizat de Muzeul Țării Crișurilor Oradea.

Adaugă comentariu