Opțiunea desființării UE este pe masă și trebuie luată în calcul, consideră comisarul european pentru afaceri economice, Pierre Moscovici. "Putem continua la fel ca până acum, cu pași mărunți, putem să revenim la competențe mai naționale, putem să ne limităm la piața unică sau, de ce nu, să desființăm Uniunea Europeană", a spus Moscovici. Precizările vin după ce președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat în plenul Parlamentului European cinci scenarii posibile privind reformarea blocului comunitar post-Brexit. Variantele presupun niveluri diferite de integrare: de la o Europă ce se mulțumește să fie o piață unică, până la o Uniune și mai integrată decât în prezent, trecând printr-o Europă ”cu mai multe viteze”, ”în care cei care vor mai mult fac mai mult” împreună, în domenii ca apărarea, de exemplu, fără să fie blocate de statele mai reticente.
Juncker a îndemnat statele membre să se inspire din aceste propuneri de reformă, în vederea pregătirii summitului de pe 25 martie de la Roma, când se vor aniversa 60 de ani de la semnarea Tratatului fondator al Uniunii. Deocamdată, executivul comunitar a optat să nu detalieze fiecare scenariu în parte, dorind ca într-o primă fază să provoace o dezbatere la care sunt chemați să participe toți cetățenii europeni. În ultimele zile, Jean-Claude Juncker a pledat însă în mod public în favoarea unei Europe care să-și asume să avanseze ”cu mai multe viteze”, pentru a depăși opozițiile care blochează prea adesea anumite proiecte. La rândul lor, cancelarul german Angela Merkel și președintele francez François Hollande au pledat pentru ca anumite țări europene să meargă înainte, în grupuri mici, în anumite domenii.
Comisarul european pentru politica regională Corina Crețu a precizat că variantele privind viitorul blocului comunitar, prezentate de Jean-Claude Juncker, 'trebuie discutate pentru a vedea împreună care este calea cea mai bună de urmat', iar Uniunea trebuie să își stabilească viziunea în funcție de așteptările cetățenilor
Corina Crețu a anunțat totodată că va 'participa la dezbaterea publică pe această temă din toate statele membre și implicit din România' pentru ca 'vocea românilor sa fie auzită". Crețu a mai subliniat că prioritatea Comisiei Europene este 'menținerea unității familiei celor 27 de state membre, indiferent de scenariul care va întruni consensul în lunile și anii următori'.
Banii europeni, atât de așteptați în țară pentru recuperarea economiei, nasc în continuare controverse. Fostul europarlamentar și actual coordonator al Alternativei pentru Demnitate Națională, Cătălin Ivan, atrage atenția asupra termenelor stricte în care România trebuie să se încadreze pentru accesarea fondurilor europene.
Un proiect cu ADN românesc în Uniunea Europeană! Alternativa pentru Demnitate Națională, partidul fondat de Cătălin Ivan, își propune reconstucția României pornind de la o schimbare radicală a clasei politice. În acest sens ADN a lansat Proclamația de la București, document care susține că România nu mai poate accepta statutul de țară europeană "de mâna a doua".
România, cel mai mare exportator de viori al Uniunii Europene, în țări din afara bătrânului continent! Potrivit datelor Eurostat, anul trecut, țara noastră a exportat 14.000 de viori către state din afara Uniunii Europene.
Veste bună pentru șoferi! Potrivit proiectului de lege inițiat de senatorii PSD, Tit-Liviu Brăiloiu și Șerban Nicolae, românii ar putea face inspecția tehnică periodică a mașinilor oriunde în Uniunea Europeană și în Republica Moldova.
Emigrația, motiv de îngrijorare în sudul și estul Uniunii Europene! Pentru cetățenii din România și alte cinci state din zonă, emigrația este un factor mult mai mare de preocupare decât imigrația, în contextul regresului demografic...
Curs valutar : Marți, 21 Mai. 2019