DN 76 Oradea - Deva, drumul promisiunilor încălcate

Anotimpul frunzelor uscate și lăzilor cu roade încărcate. Anotimpu-n care noaptea crește și în care vremea se răcește. Ați ghicit, este vorba despre toamna, ultimatum-ul dat de autorități pentru finalizarea lucrărilor de reabilitare a Drumului Național 76, Oradea – Deva.

NATALIA MANOLESCU, reporter “Lucrările au fost proiectate în 2007 când a fost vorba despre obținerea finanțării printr-un credit bancar, care în cele din urmă nu a mai fost luat. Ulterior, în 2008, un grup de firme spaniole a câștigat licitațiile, însă nu au fost respectate termenele contractului. Astfel, în 2009, reabilitarea DN 76 a fost pusă din nou pe masa negocierilor și a licitațiilor publice. Atunci s-a decis împărțirea pe 6 tronsoane de lucru iar șantierele au fost deschise abia în 2011. Din 2013, proiectul a intrat pe finanțare europeană, proporțiile de finanțare fiind 85% fonduri europene și 15% fonduri de la bugetul de stat.”

Cu câteva luni înainte ca termenul-limită pentru finalizarea lucrărilor să expire situația nu este deloc optimistă. Pe cei 33 km dintre Vârfurile și Ștei stadiul lucrărilor executate de Construct Mod e de numai 45%, între Ștei și Beiuș, 28 km executați de AZVI, stadiul este de doar 11%, iar între Beiuș-Oradea, cel mai mare tronson de 50 km, unde antreprenor este firma CCCF Timișoara, lucrările sunt realizate în procent de doar 7%.

VOX ”- Cum e DN 76? - DN 76 este un dezastru! Dezastru județean și național. Rușine! Rușinea actualei guvernări! Rușinea celor care au promis că se implică pentru rezolvarea acestei probleme. Deci, pur și simplu ca să mergi la Oradea este o aventură. Facem două ore jumate, deja mergem pe la Tinca, nu se mai poate merge nici pe partea asta. Vă dați seama, pur și simplu nu mai știm ce să ne facem praf în case, ne rupe mașinile, deci o grămadă de bani. Vă dați seama câte costuri la o mașină. Nu am cuvinte.”

Rând pe rând, autoritățile au făcut promisiuni că vor lua măsuri pentru accelerarea lucrărilor, însă fără a le pune în practică. În septembrie 2014, vicepremierul de atunci, Liviu Dragnea, aflat la Oradea în vizită electorală, amenința că dacă într-o săptămână CNADNR nu reziliază contractul companiei timișorene, cităm "vom sta de vorbă cu altcineva la conducerea Companiei". Avertismentul a rămas fără ecou, iar două luni mai târziu CNADNR anunța că a aprobat o nouă soluție tehnică, mai rapidă: reciclarea asfaltului existent pe șosea. Pe 5 noiembrie, un utilaj special apărea la ieșirea din Oradea spre Sînmartin, în prezența șefilor secției Bihor a Drumurilor Naționale și a prefectului Claudiu Pop, care explicau, potrivit Bihoreanul, că tehnologia revoluționară permitea refacerea a până la 2 km de șosea zilnic. În mai 2015, însă, șeful CNADNR, Narcis Neaga, declara tot la Oradea că îi "este rușine" după ce a constatat că între Oradea și Beiuș lucrările au progresat în ultimele 7 luni cu doar 0,7%, ceea ce însemnă că din octombrie nu s-a mai lucrat practic deloc.

narcis neaga, director, C.N.A.D.N.R. ”Mi-a fost rușine că sunt directorul acestei companii, in aceasta tara avand in vedere cum arata starea drumului. De ce zic acestei companii? Pentru ca aceasta companie se ocupa de drumuri nationale. Este de neimaginat ca in 2015 un drum national să arate cum arată acest DN 76 pe aceasta portiune ca nu peste tot arata asa, ca ceilalti constructori chiar lucreaza, mai greu, mai putin greu. Unii mai repede, unii mai încet.”

Neaga a anunțat rezilierea contractului cu constructorul de pe acest sector, adăugând că, pentru a nu pierde finanțarea de la UE, cei 50 km, dintre Oradea și Beiuș, vor fi împărțiți în 3 loturi, pentru fiecare urmând să fie angajat de urgență alt antreprenor. La aceea dată, directorul CNADNR declara că: "În 10 zile vom posta anunțul pe SEAP și sperăm ca în 20-21 de zile să avem oferte, să se poată termina lucrările până la toamnă și să nu pierdem banii europeni". De la anunțul întâi-stătătorului drumurilor naționale, domnul Narcis Neaga, s-au scurs 11 săptămani, aproape 3 luni, adică de trei ori mai multe zile decât cele "20-21" invocate pentru desemnarea unor noi constructori. (imagine postare facebook) La începutul acestei săptămâni, prefectul Claudiu Pop anunța scoaterea la licitație a tronsoanelor din drumul național DN 76 Oradea – Beiuș. Prefectul a făcut anunțul pe Facebook, cităm: „În sfârșit! Am trăit să o vedem și pe asta: cele 3 tronsoane (de 15,15 și 17 km) ale drumului Oradea – Pocola din DN 76, despre care primisem asigurări că va fi realizat la cale de rulare în acest an, au fost „puse” pe SEAP! Au termen de licitație 20 si 21 august și termen de execuție 75 zile!!! Voi monitoriza cu mare atenție realizarea acestor contracte pentru a se încadra în termenele stabilite!”, dă asigurări reprezentantul Guvernului în Bihor. Făcând un simplu calcul, este vorba de cel puțin o lună în care, pe șantierele drumului național 76, nu se mișcă nimic.

VOX ”- De cât timp este așa? - De o grămadă de ani, de 4-5 ani e așa. - Aveți vreo speranță că se vor remedia aceste probleme? - Eu unul, nu am nicio speranța.”

Reacția cetățenilor este justificată, dacă luăm în considerare și declarația premierului privind reducerea fondurilor alocate proiectelor de infrastructură în contextul reformei bugetare.

VICTOR PONTA, premierul Romaniei “- Ce se taie la Transporturi? - Se taie acei bani care erau prevazuti ca și cofinantare pentru proiecte care oricum nu se mai fac, că nu mai e când până pe 31 decembrie, din motivele pe care le știti foarte bine. Suspiciuni, anchete, investigatii și asta e! - Deci, aceeași poveste, în fiecare an! – Nu e în fiecare an din ce in ce mai rău. În fiecare an sunt din ce în ce mai multe investigații și anchete și, sigur, proiecte care nu se pot continua.”

Reamintim că lucrările de reabilitare ale DN 76 sunt finanțate prin fonduri europene. Potrivit CNADNR, valoarea totală a proiectului este de circa 933.000.000 lei, din care valoarea totala eligibilă este de aproximativ 746.000.000 lei. Contribuția Comisiei Europene prin Fondul European de Dezvoltare Regională este de circa 634.000.000 lei (85% din sumă), diferența de 15%, aproximativ 299.000.000 lei, fiind asigurată prin bugetul de stat. Pe ”hârtie” proiectul se prezintă fezabil cu obiective mărețe. Realitatea lasă însă foarte mult de dorit.“Mobilitate în România. Conexiuni cu Europa.” Acesta este motto-ul Programului Operațional Sectorial "Transport" 2007-2013. Pe site-ul CNADNR observăm o mulțime de cifre, termene depășite și promisiuni deșarte. De exemplu, un obiectiv principal al proiect îl reprezintă, cităm: ”Fluidizarea traficului și reducerea până în anul 2015 cu circa 25 de minute, pentru autoturisme, a timpului de călătorie între Deva și Oradea. Reducerea, până în anul 2015, a costurilor de operare a vehiculelor pe DN76 cu aproximativ 26.000.000 euro – prin reabilitarea acestui drum, șoferii vor economisi timp și energie și vor reduce cheltuielile cu combustibilul și cheltuielile de întreținere auto” se mai arată pe site-ul CNADNR.

VOX ”- Folosiți des drumul? Zilnic. - Și cum vi se pare? Excelent, nu se vede? Nemaipomenit! - De când durează problemele aici? - De vreo patru ani. - Și cand vă așteptați să se rezolve? - Peste opt, în ritmul ăsta.”

VOX ”- Vă costă mai mult piesele? - Păi, am scos-o din reparații. Am băgat aproape 1000 de euro în ea! Acum mi s-a dus iar planetara! - Vă afectează și afacerile aceste probleme? - Normal că ne afectează! Foarte mult ne afectează!”

Am continuat demersul realizat pentru a înțelege cum justifică autoritățile din cele două județe lipsa de colaborare între instituțiile descentralizate ale statului în teritoriu. Astfel, ne-am adresat acestora pentru a afla dacă la nivel local există vreo strategie pentru diminuarea disconfortului locuitorilor.

prin telefon: LOREDANA ȚÂRT, purtător de cuvânt, A.N.P.M. Bihor ”- A existat vreo strategie împreună cu celelalte autorități precum Garda de Mediu, Direcția de Sănătate Publică, prefectură, Consiliul Județean pentru diminuarea efectelor negative ale poluării acestor șantiere? – Nu, din câte știu eu nu. - Agenția de Protecție a Mediului nu a fost contactată în acest sens de vreo altă instituție? – Nu, nu, nu! O strategie în acest sens, nu!”

prin telefon: CECILIA BIRĂU, director, D.S.P. Hunedoara ” - A existat vreo strategie realizată împreună cu celelalte autorități locale pentru a diminua efectele disconfortului? Mă refer la Garda de Mediu, Agenție… - Noi nu am făcut parte din nici o comisie care a acceptat aceste lucrări. Așa că nu avem cum să spunem dacă există sau nu!”

prin telefon: DANIELA RAHOTĂ, director, D.S.P. Bihor ”- A existat vreo strategie realizată împreună cu celelalte autorități locale pentru a diminua efectele disconfortului, mă refer la Garda de Mediu, Agenția de Mediu, prefectură, Consiliul Județean, nimeni? – Nu, nu, absolut deloc și nici Direcția de Sănătate nu a fost invitată.”

Totodată, ne-am adresat și Ministerului Mediului, privind noxele de poluare de pe DN 76.

GRAȚIELA GAVRILESCU, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor ”- Doamna ministru facand referire la calitatea aerului si la poluare, vreau sa va expun problema DN76 care leaga Oradea de Deva. Este in santier de foarte mult timp si din cauza aceasta exista foarte mult praf, casele sunt acoperite cu praf, oamenii inspira praf si inclusiv plantele sunt acoperite de praf. Ce puteti face dumneavoastra, ca ministru al Mediului, ca sa rezolvati cumva aceasta situatie? – Eu vă mulțumesc pentru sesizare, o să trimitem Garda Nationala de Mediu, pentru ca respectivii antreprenori ar trebui sa aibă un plan atunci cand li s-a dat autorizația pentru protecție a mediului. Un plan în care trebuiau să intre în conformitate cu asigurarea condițiilor de șantier, asigurat pentru derularea lucrărilor. Ei trebuiau să aiba stații de spălare, ca să nu ridice praf, trebuiau sa aibă pe perioada desfășurării lucrarilor perdele de protecție, astfel sa nu fim in situatia in care praful, pulberea respectiva, banuiesc ca pulberi de PM10 să se ridice în atmosfera, astfel încât ele să poată să fie inghițite de către noi. Vă muțumesc pentru că mi-ați adus la cunoștință lucrul acesta si sa stiti ca, ati vazut cat de prompti suntem si cum raspundem cand este vorba sa ne punem in conformitate cu ceea ce inseamna normativele de protecție a mediului și nu numai. Deci, Direcția Generală de Control, alături de Garda Națională de Mediu, va supraveghea și va verifica speța pe care ați ridicat-o.”

La rândul lui, Gabriel Georgescu, arhitect drumuri, declară că țara noastră deține cea mai mică rețea de autostrăzi pe cap de locuitor din Uniunea Europeană.

GABRIEL GEORGESCU, arhitect drumuri “Doar 50 de kilometri de autostradă deschiși de România în anul 2014, și alți câteva zeci de kilometri plănuiți pentru anul 2015. Acest record de ineficiență al unei țări care are nevoie ca de aer de infrastructură impune, însă, o întrebare, de ce nu am fost in stare sa absorbim fondurile europene precum alte state din fostul bloc comunist: Polonia, Ungaria sau Cehia care au considerat prioritate nationala acest lucru. (...) Doar 2,4 centimetri de autostradă pe cap de locuitor, de trei ori mai puțin decât bulgarii și de opt ori mai puțin decât germanii. Sa nu mai vorbim de statele cu cea mai mare densitate de autostrăzi pe cap de locuitor precum Slovenia, cu 37,3 cm pe locuitor, Spania, cu 31 cm și sau Cipru cu 29,8 cm pe cap de locuitor. Desi Romania are cel mai mic numar de masini din UE raportat la 1.000 de locuitori, subdezvoltarea retelei rutiere face sa aiba unele dintre cele mai aglomerate drumuri. Si fireste ca atunci cand nu sunt adaptate sosele la statul de tara UE, cand nu masinile sunt prea multe in Romania, ci drumurile sunt prea putine, prea inguste si prea proaste, se produc mai multe accidente de circulatie mortale decat la ceilalti estici membri UE. Aproape 50 la 100.000 de masini, fata de 30 in Letonia, 24 in Bulgaria, 23 in Croatia, 22 in Slovacia, 21 in Ungaria si 18 in Polonia. Ce sa mai discutam de Germania unde au loc doar 7?! Romania are o densitate a soselor care reprezinta doar o treime din media UE. Dar potrivit unui raport al Consiliului Concurentei de anul trecut ele au costat deosebit de mult. De exemplu, pretul pentru un kilometru de autostrada in zona de campie e de trei ori mai mare decat la bulgari. Si se mai observa ca variatia pretului mediu pentru un kilometru de autostrada construit pe aceeasi forma de relief este cea mai mare (45,86%), fata de Polonia (36,42%) si Bulgaria (14,22%). E evident ca daca pretul pe kilometru ar fi fost mai mic, Romania ar fi avut acum mai multe șosele.”

Ancheta Național TV nu se oprește aici. Vom continua să aflăm răspunsuri de la autorități și de la înalții funcționari ai Statului, reprezentanți ai comunității în Guvern, privind starea dezastruoasă a drumului care leagă două reședințe de județ, Deva de Oradea.

Adaugă comentariu

Alte știri pe aceeași temă

• 26 iunie, Ziua Drapelului Național ( 26 Iunie 2021 )

  Ziua Drapelului Național al României este celebrată, astăzi, cu onoruri militare și ceremonii religioase. Ziua Drapelului Național a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când guvernul revoluționar...

• Un bărbat a fost înjunghiat chiar sub privirile amuzate ale trecătorilor, la Deva ( 10 Iunie 2021 )

  Caz șocant, la Deva! Un bărbat de 48 de ani a fost înjunghiat în plină stradă, sub privirile impasibile și chiar amuzate ale trecătorilor. Vă avertizăm, urmează imagini cu impact emoțional.

• Protest la Colegiul Național „Emanuil Gojdu” din Oradea ( 25 Mai 2021 )

  Protest la Colegiului Național „Emanuil Gojdu” din Oradea! Profesorii și elevii nu sunt de acord cu demiterea lui Florin Nicoară de la șefia unității școlare și vor să fie repus în funcția de director.

• Vântul puternic a făcut ravagii, în județul Bihor ( 24 Mai 2021 )

  S-a abătut urgia, aseară, peste localitea Nojorid, în județul Bihor. În doar câteva minute, vântul puternic a măturat totul în cale. Țiglele de pe case au zburat în topate părțile, zeci de gospodării au fost...

• Povestea fascinantă a capelei din interiorul Gradinii Zoologice Oradea ( 17 Mai 2021 )

  Oradenii și turiștii din vestul țării pot vizita Grădina Zoologică din Oradea și capela din interiorul acesteai! Terenul pe care se află acum amplasată Grădina Zoologică a fost la început un parc amenajat în stil englezesc...