Date companie
 
 
 
 

Invazie de ploșnițe

RSS Știri
 
 
Data publicării : 13 August 2014
Categorie : Social - economic | Cuvinte cheie : capitala, firme, sanatate, locatari, proprietari, directia, asociatii, insecta, dezinsectie, mobilier, plosnite, hematofaga
 

Greu de crezut, dar, în România anului 2014, încă mai există ploșnițe de pat în casele oamenilor! Dacă, în trecut, insecta care se hrănește cu sângele omului era considerată o prezență neplăcută, dar normală, acum, simplul fapt că mai sunt identificate astfel de cuiburi de insecte hematofage, este menit să dea fiori. În câteva zone din Capitală, cum ar fi Militari, Rahova, Drumul Taberei sau Ferentari, sunt locuitori care se luptă să scape de armatela de ploșnițe care le-au invadat casele.

VOX “- Ați auzit de ploșnițe că ar exista ploșnițe prin blocuri? - Da, am auzit! - Unde? - Și în casele oamenilor și pe lângă blocuri. - Au anunțat autoritățile să le facă o dezinsecție? - Da, au anunțat, în Militari, da, aici. Aicea locuiesc.”

VOX “Cel puțin în zona în care locuiesc, nu. Eu vorbesc unde locuiesc eu.“

Ploșnița de pat își face cuib în mobilier sau pe sub saltele și iese la vânat noaptea.

CONSTANTIN RĂDUȚU, biolog ”Au o capacitate fantastică de a simți sângele omului. Ele acționează prin cădere. Deci, merg pe tavan și simt acolo unde este omul și își dau drumul.”

Am solicitat Direcției de Sănătate Publiă a Municipiului București o situație privind sesizările populației cu privire la existența focarelor de ploșnițe din capitală. Am primit un răspuns scris, în care se specifică, cităm: "Pe raza Municipiului București, au fost evaluate infestări cu ploșnița de pat, în cadrul expertizelor de specialitate efectuate, dar acestea sunt situații izolate!". În cazul depistării cuiburilor de ploșnițe, locatarii trebuie să sesizeze asociația de proprietari, care, la rândul său, cere sprijinul direcției de sănătate publică și SANEPID-ului. Specialiștii sunt de părere că dezinsecția trebuie făcută de firmele de specialitate și nu de locatari. Dezinsecția se face cu insecticide organofosforice și se acționează asupra tuturor pieselor de mobilier din lemn.

MIHAI MEREUȚĂ, președinte, Liga Asociațiilor de Proprietari Habitat “În general, insectele migrează. Nu poți să ai gândaci într-un apartament, și să fie doar în apartamentul ăla! Ar fi bine aicea sesizată, chiar dacă există o rușine. În cazul ploșnitelor, nu curățenia e principalul argument. Aici trebuie imediat apelat la o firmă de specialitate, care va veni, va evalua focarul și poate are noroc dintr-o singură aplicare, ceea ce nu cred că se rezolvă.“

CĂTĂLINA CINCĂ, reporter “Operatorii de dezinsecție și deratizare sunt din ce în ce mai solicitați de către asociațiile de proprietari, pentru a-i scăpa de insectele care au apărut pe lângă blocurile din Capitală sau chiar în interiorul acestora.“

Primele rămășițe de ploșniță au fost descoperite de oamenii de știință într-o peșteră și au stabilit că acestea aveau 50.000 de ani. De-a lungul timpului, în antichitate, dar și în era noastră, oamenii s-au protejat cum au putut de atacurile acestor insecte, dar vracii le-au găsit și un rol benefic. Vindecătorii le utilizau în tot soiul de combinații bizare, pentru tratarea unor boli. În vremurile moderne, acest rol nu mai are, însă, nicio relevanță. Ploșnița este considerată o pacoste, care trebuie eliminată prin orice mijloc.

CONSTANTIN RĂDUȚU, biolog “Ploșnița de pat reprezintă un pericol pentru populație, pentru că, în primul rând, fiind o insectă hematofagă, produce niște răni destul de grave pe organism și produc un disconfort, că, într-o încăpere în care există ploșnița de pat, persoana respectivă nu se poate odihni, e foarte clar. Ele mai migreaza, așa, dintr-un apartament, în altul, prin interior sau prin exteriorul blocului, prin niște crăpături, care sunt aproape insesizabile pentru primărie. Se pot duce cu mobilierul. “

Ploșnița de pat poate să supraviețuiască până la șapte ani, în condițiile în care nu are nicio sursă de hrană. Stă ascunsă în crăpăturile și îmbinările patului, mesei, șifonierului sau pe marginile saltelei. În acest timp, dă impresia că este moartă, dar, în momentul în care simte o sursă de hrană, revine la viață, se alimentează și devine capabilă să se reproducă și să invadeze noi teritorii. Insecta produce un număr considerabil de ouă, cam 200 într-un ciclu. Ploșnița de pat are patru stadii de dezvoltare: ou, larvă, nimfă și adult. Cel mai greu se anihilează, însă, oul insectei.

CONSTANTIN RĂDUȚU, biolog “Problema acestor ploșnite a devenit o mare problemă în țările occidentale, datorită acestei manii de achiziționare de mobilier vechi. Țările din Vestul Europei se confruntă cu o mare problemă a ploșnițelor de pat.“

Potrivit specialiștilor, pe lângă ploșnița de pat, există și ploșnița de cereale, care se mai cheamă și lemnar sau eurigater. Insecta se dezvoltă pe cerealele păioase și ierburile care au spic. Lemnarul nu are nicio influență asupra sănătății omului, dar după ce se termină recoltarea păioaselor, migrează spre centrele populate și constituie un disconfort pentru oameni, din cauza mirosului pestilențial pe care îl emană, în momentul în care este atins sau strivit.



« înapoi la toate știrile

 
 

Adaugă comentariu



 
 

Alte știri pe aceeași temă

 
 
 
 
National TV Stana de Vale cam 1 National FM - Muzica romaneasca Stana de Vale cam 2