Ideea trecerii la ora de vară a apărut în secolul al XVIII-lea. Atunci, omul de știință Benjamin Franklin, care studia modul în care lămpile cu ulei produceau lumină și cât de eficiente erau, a avansat în mod satiric ideea că s-ar realiza o economie prin folosirea luminii de dimineață a soarelui. Mai apoi, în 1895, entomologul neozeelandezul George Vernon Hudson a susținut că ar fi nevoie de o trecere la ora de vară, pentru a avea mai multă lumină ca să studieze insectele. Introducerea orei de vară s-a născut, însă, ca o necesitate de război, în timpul primului război mondial. Germania și Austro-Ungaria au fost primele țări care au introdus acest sistem, începând cu 30 aprilie 1916, în scopul economisirii rezervelor de cărbune necesare producției de război. Puterile Antantei, dar și alte țări, printre care Statele Unite ale Americii, au adoptat această reglementare un an mai târziu, în 1917, decizie la care s-a aliniat și România. După încheierea războiului, multe state au revenit la timpul standard dinainte. Ora de vară a revenit, însă, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, tot pentru economisirea rezervelor energetice. După încheierea conflagrației mondiale, s-a revenit la timpul standard. În anii `70, statele membre ale Uniunii Europene au reintrodus sistemul orei de vară, cu scopul de a face economie de energie, în contextul crizei petrolului. În România, ora de vară a fost introdusă în 1932, și a funcționat cu sincope, până în 1979, când a devenit permanentă. Sistemul actual de oră de vară este în vigoare, însă, din 1997. La ora actuală, ora de vară este valabilă, la ora actuală, în peste 70 de țări și afectează, anual, peste un miliard de oameni.
Executivul a aprobat continuarea plafonării prețului energiei și gazelor. La energie, prelungirea schemei se face pentru trei luni iar la gaze se păstrează plafonarea încă un an.
Câteva sute de persoane, ucraineni și români, au mers în fața Ambasadei Ucrainei din București, pentru a fi solidari față de poporul ucrainean, marcând 3 ani de la începerea agresiunii Rusiei.
Afirmațiile potrivit cărora România este ”un mare producător de energie” reprezintă un mit. Asta a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, pentru Antena 3, în contextul costurilor energiei. ”Românii plătesc al cincilea...
Românii ar putea să nu vadă nicio diferență în facturi după eliminarea plafonării, dar sunt sfătuiți să verifice pe site-ul ANRE ofertele de pe piață și să o aleagă pe cea mai redusă. Este sfatul transmis de ministrul Energiei...
Conflictul dintre Ucraina și Rusia nu se va opri aici, consideră conf. univ. dr. Alba Popescu, specialistă în geopolitică și studii de securitate.
Curs valutar : Marți, 21 Mai. 2019