Zeci de migranți sunt prinși în apropierea frontierelor țării în fiecare zi

Tot mai mulți migranți sosesc pe teritoriul României! Astfel, nu trece nicio zi fără ca Poliția de Frontieră să emită un comunicat de presă, despre zeci de migranți prinși în aproprierea frontierelor țării noastre. Dar cum ajung ei în țara noastră? Există trei căi. Prima reprezintă cotele de refugiați impuse de Uniunea Europeană. Cea de a doua cale este trecerea ilegală a frontierelor țării ori intrarea în apele noastre teritoriale. Separat însă de acestea, migranții vin și cu ajutorul ong-urilor, prin proiecte de relocare sprijinite financiar de Guvernul României.

ALEXANDRU VLĂDESCU, reporter

"Criteriile de selecție a refugiaților relocați prin diverse programe din Turcia, de exemplu, sunt legate de membrii familiei. Astfel, dacă un membru al familiei este deja aici, ceilalți pot veni printr-un astfel de program. Ei nu sunt duși în centre de azil, ci sunt cazați cu ajutorul ong-urilor. Acestea le asigură chiria și alte cheltuieli pe o perioadă de 45 de zile, după care sunt predați unui alt ong. Și tot așa. Până când refugiații își pot obține propriile venituri."

Așa se face că cei mai mulți dintre ei sunt cazați în marile orașe ale țării și sunt tot mai des văzuți în centrele comerciale. Recent, ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu a precizat că țara noastră a făcut o ofertă de a găzdui aproape două mii de refugiați aflați acum în Grecia și Italia. El a mai precizat că în țara noastră există deja 700 de refugiați.

Cei mai mulți dintre migranți vin din Nordul Africii, Siria, Afganistan, Irak, Iran și Yemen, pe ruta Turcia-Grecia-Bulgaria-România, potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări- IGI. Conform datelor Organizației Internaționale pentru Migrație, peste 75% din migranții care solicită azil în România provin din Siria și Afganistan. De altfel, doar în primele șase luni ale anului, polițiștii de frontieră au depistat 353 de grupuri de migranți în care au fost identificați 134 de traficanți. Totodată, oamenii legii au prins 80 de călăuze, printre care 24 de români și 56 de cetățeni străini. În plus, în prima jumătate a anului, s-a constatat o creștere a numărului persoanelor care au încercat să intre ilegal în țară pe la frontiera cu Serbia, iar autoritățile spun că nu stau degeaba! Au întărit numărul efectivelor care asigură paza la granițele țării.

ALBA POPESCU, expert în analiză strategică

"Un fenomen foarte bine organizat, pe care nu mi-l pot explica până la capăt, pentru că nimeni nu ne-a oferit acele informații, care să ne facă să înțelegem care sunt rațiunile, pentru care anumite elemente, care sunt extrem de evidente, cum ar fi rețelele care transportă acești migranți sunt rețele de trafic de persoane."

Potrivit IGI, pe teritoriul țării noastre se aflau, la data de 31 mai 2017, 67.000 de cetățeni străini cu drept de ședere legală temporar sau permanent. Dintre aceștia, peste 2.000 erau refugiați, dintre care peste 1.200 se aflau sub protecție subsidiară. La polul opus, conform statisticilor IGI, în primele șase luni ale anului, doar 57 de migranți au optat pentru programul de repatriere voluntară, părăsind astfel țara noastră.

ALBA POPESCU, expert în analiză strategică

"Există, de asemenea, tentația de a ascunde adevărul. Cine sunt acești migranți, de fapt? Care este structura etnică? Care este structura pe vârste? Care este structura pe genuri? O să observăm că majoritatea sunt bărbați cu vârste între 16-45 de ani, cu vârste de luptă. Ei formează grosul migranților! În mod normal, când folosești termenul "refugiat" te referi la acele persoane care sunt incapabile de luptă."

Odată ajunși în țară, migranții pot deveni solicitanți de azil, dacă depun cerere de azil la Inspectoratul General pentru Imigrări, pentru a primi protecția statului român. Cererea de azil trebuie soluționată în maximum două luni. Statutul de refugiat îl capătă orice persoană care, în țara sa de origine, este persecutată datorită rasei, religiei, naționalității, apartenenței la un anumit grup social sau opiniilor sale politice. Persoanele care nu primesc statutul de refugiat pot primi statutul de persoană aflată sub protecție subsidiară. Adică, solicitantul nu poate fi returnat în țara sa de origine, deoarece, în țara sa, poate fi condamnat la moarte, tortură, tratamente inumane ori degradante.

Dacă cererea de azil este respinsă, solicitanții pot ataca decizia la instanțele judecătorești. Aici intră în joc ong-urile de profil, care îi ajută în acest pas. Dacă și instanțele resping cererea solicitantului de azil, acesta este obligat să părăsească teritoriul României în termen de două săptămâni, altfel este returnat forțat în țara de origine. În cele 15 zile, solicitanții pot însă să depună o nouă cerere de azil, să aducă noi documente. Unii însă încearcă să treacă ilegal granițele pentru a ajunge în alte țări europene. Cei care urmează să fie expulzați sunt duși în cele două centre de detenție din țara noastră, amplasate în Otopeni și în județul Arad.

În ceea ce privește refugiații, trebuie precizat că ei capătă aceleași drepturi și obligații ca orice cetățean român. Practic, refugiatul beneficiază de un ajutor nerambursabil lunar de 540 de lei, timp de 6 luni. De asemenea, poate primi alocație, bursă de studiu, dar poate plăti și impozite, dacă se angajează. În plus, poate obține o acoperire parțială a cheltuielilor de închiriere a unei locuințe, pentru o perioadă de maxim 6 luni, cu condiția să participe în mod activ în cadrul programului de integrare organizat de Inspectoratul General pentru Imigrări. Programul de integrare cuprinde acomodare culturală, consiliere psihologică, învățare a limbii române și consiliere socială privind accesul la drepturile pe care le au în România: dreptul la un loc de muncă, dreptul la o locuință, dreptul la asistență medicală și socială, asigurări sociale, dreptul la educație. Toate aceste programe sunt desfășurate de IGI, prin parteneriate cu ong-uri specializate.

Pe durata procedurii de azil, solicitantul poate locui în unul din cele șase centre regionale de cazare. Acestea sunt amplasate în București, Șomcuta Mare, Rădăuți, Timișoara, Galați și Giurgiu. Ele au o capacitate totală de 920 de locuri. Solicitantul primește o alocație lunară de 108 lei, din care trebuie să își acopere costurile cu hrana și îmbrăcămintea. Pe piața muncii va avea acces însă la un an de la inițierea procedurii de azil. Despre procesul de integrare și rolul ONG-urilor, în ediția de mâine a știrilor! 

Adaugă comentariu

Alte știri pe aceeași temă

• Un șofer a abandonat microbuzul cu migranți rămas în pană ( 9 Septembrie 2020 )

  Migranți abandonați pe Autostrada Vestului, dupa ce mașina în care se aflau a rămas în pană. Agenții de la Rutieră sunt cei care i-au descoperit. Ei au observat un microbuz plin cu pasageri, oprit pe banda de urgență, și...

• O nouă rută pentru migranți ( 1 Martie 2020 )

  O nouă criză a migranților amenință Europa. Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan susține că a avertizat de câteva luni că Turcia se vede obligată să își deschidă porțile, arată cotidianul spaniol El Pais.

• Migranți ilegali, ascunși într-un camion cu struguri ( 27 Septembrie 2019 )

  Camion plin cu struguri și migranți, depistat la Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu! Polițiștii de frontieră au descoperit în camion 24 de cetățeni irakieni și doi cetățeni sirieni, care intenționau să intre ilegal în România.

• Cetățean sârb, reținut pentru trafic de migranți ( 21 Iulie 2019 )

  Un cetățean sârb, în vârstă de 29 de ani, a fost reținut de polițiști pentru trafic de migranți. Sârbul a fost depistat de polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Jimbolia - județul Timiș, în cadrul unei acțiuni pe linia...

• Rețea de trafic de migranți, destructurată ( 13 Mai 2019 )

  Descinderi în Arad și Timișoara, în locuințele membrilor unei rețele europene de trafic de migranți! Polițiștii au percheziționat 14 locuințe din Arad și una din Timișoara, la membrii rețelei. Liderul grupării, un cetățean sirian, a fost ridicat...