Premierul Marcel Ciolacu a confirmat că eliminarea controalelor la granițele aeriene și maritime pentru România se va produce în martie 2024, anunțând astfel o veste așteptată de 13 ani. În urma acestui pas, românii vor putea să beneficieze de avantajele Spațiului Schengen în călătoriile aeriene și maritime. Cu toate acestea, nu există încă o dată pentru ridicarea controalelor la frontierele terestre. Marcel Ciolacu a comunicat aceste informații pe pagina sa de Facebook și a anticipat închiderea negocierilor pentru frontiera terestră în 2024. În prezent, urmează un vot în Consiliul Reprezentanților Permanenți ai guvernelor statelor membre UE (COREPER) pe 29 decembrie, la Bruxelles, unde Austria, având o atitudine inflexibilă, nu așteaptă eliminarea controalelor la granițele terestre mai devreme de 2025. Viena a stabilit trei condiții esențiale pentru "Air Schengen", printre care se numără întărirea securității la frontierele externe ale UE, sporirea controalelor la frontierele România-Bulgaria și Ungaria-România și acceptarea de către Bulgaria și România a unor migranți aflați în Austria, în special afgani și sirieni. Însă premierul Bulgariei a respins categoric aceste cerințe considerându-le "absolut inacceptabile". Președintele Klaus Iohannis a exprimat îndoieli cu privire la flexibilitatea imediată a Austriei în ceea ce privește aderarea completă la Schengen. Austria a blocat anterior aderarea României la Schengen în decembrie 2022, în Consiliul JAI de la Bruxelles, venind cu argumentul crizei migranților. Cu toate acestea, pe 21 decembrie 2023, Olanda a renunțat oficial la vetoul impus Bulgariei, deschizând astfel calea pentru progrese în acest sens.

« înapoi la toate știrile

Adaugă comentariu

Alte știri pe aceeași temă

• Priorități pentru 2024 ( 4 Ianuarie 2024 )

  Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, în prima ședință de Guvern din 2024, prioritățile pentru acest an, spunând că anul 2024 va fi tot despre economie și viața românilor. El a precizat că Guvernul mizează pe o creștere economică de 3,4%, a doua cea mai mare din Uniunea Europeană, că a programat investiții de 120 de miliarde de lei, adică de 7% din Produsul Intern Brut, și că va exista un focus pe creșterea producției interne, în special pe sectoarele construcții și agricultură.