Alte știri despre cladiri

Lăsarea în paragină a clădirilor și terenurilor ar putea fi taxată drastic în Sectorul 6 al Capitalei. Consiliul Local Sector 6 va dezbate, joi, un proiect de hotărâre privind majorarea cu până la 500% a impozitului...

Bucureștenii care locuiesc în blocuri cu bulină roșie ar putea primi truse de supraviețuire! Asta prevede un proiect al Consiliului General al Municipiului București. Potrivit documentului, peste 5.800 de locatari din clădirile...

Planuri mari pentru România! Proiectul “România eficientă” presupune dezvoltarea și derularea unui program național de eficiență energetică, demarat în vara anului 2019 și care se va întinde cel puțin până în anul 2022. Inițiatorii proiectului își propun să ajute România să atingă țintele stabilite prin Directivele Uniunii Europene pentru anul 2030 în privința reducerii emisiilor de carbon și eficientizare energetică.

Eveniment cultural spectaculos, în acest weekend, în centrul Oradiei! Sub sloganul "Celebrează o zi, admiră o viață!", a avut loc evenimentul dedicat sărbătoririi patrimoniului Art Nouveau al orașului, aflat la a doua ediție.

Deși România nu a fost ocolită de cutremure majore, autoritățile se mișcă în pași de melc în consolidarea clădirilor cu risc seismic major. Doar douăzeci de clădiri cu risc seismic din centrul Capitalei se află în proces de reabilitare. 

Aniversare tristă în România! Se împlinesc 40 de ani de la seismul devastator din 1977. A avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter și a durat circa 56 de secunde. Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică...

Proprietarii clădirilor cu risc seismic ar putea ajunge în situația de a nu mai oferi spre închiriere spații sau de a nu mai desfășura activități comerciale în astfel de imobile. Măsura este propusă chiar de primarul general Sorin Oprescu, care se plânge de ritmul lent de reabilitare a clădirilor cu risc seismic, dar și cu privire la refuzul unor proprietari de a-și părăsi casa în perioada consolidării.

Guvernul crește povara fiscală, în cazul persoanelor fizice, care dețin clădiri cu o altă destinație decât cea de locuință, și al proprietarilor de autoturisme cu motorizări de până la 1.600 centimetri cubi. Astfel, potrivit proiectului de modificare a Codului Fiscal, persoanele fizice, care în prezent sunt impozitate cu 0,1% din valoarea impozabilă a imobilului, vor fi obligate să achite pentru clădirile nerezidențiale...

Au trecut 555 de ani de la prima atestare a Bucureștiului. La 20 septembrie 1459, un hrisov emis de Vlad Țepeș, domn al Țării Românești, confirma unor mici feudali dreptul de proprietate asupra locului. Vremea și vremurile s-au schimbat, secolele și-au lăsat amprenta asupra unei localități tot mai tranzitate și care încet-încet a devenit centrul scenei artistice și culturale. În perioada interbelică, arhitectura elegantă și elita bucureșteană i-au adus porecla „Micul Paris”.

În mai bine 20 de ani, niciun edil nu și-a pus problema Bucureștiului ca desti­nație turistică și se simte din ce în ce mai acut nevoia ca orașul lui Bucur, cel mai important din România, să fie administrat de profesioniști bineintenționați, care să-i schimbe imaginea în bine. Capitale mari, precum Viena, Paris, Praga sau Budapesta trăiesc și înfloresc pe seama turismului, iar afluxul de turiști străin este considerabil.

Bucureștiul candidează la titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021. Autoritățile Capitalei au depus actele pentru a candida la acest titlu onorant, dar realitățile celui mai important oraș din România sunt departe de a susține acest demers. Printre altele, importante clădiri de patrimoniu sunt în pragul paraginei. Zeci de mii de rânduri in presa, mii de ore de dezbateri televizate, sedințe peste ședințe...

Gara și aeroportul sunt porți de intrare într-o țară și orice turist își face o impresie din ceea ce vede la primul contact cu destinația pe care și-a ales-o. România postdecembristă încă suferă la acest capitol, autoritatile neglijând, cu sau fără rațiuni economice, un management al turismului care să includă și administrarea impecabilă a acestor porți de intrare. Deși în acte suntem incluși în marea familie europeană...

Orașul București candidează la titlul de Capitală Culturală Europeană a anului 2021. O veste bună dacă ne gândim la beneficiile pe care le poate oferi un asemenea titlu onorific. Procesul de accedere începe cu șase ani înainte și este în primul rând un proces de schimbare pentru imaginea orașului, pentru infrastructura și pentru sectorul său cultural. Vestea proastă este că în ultimii ani degradarea patrimoniului arhitectural bucureștean s-a accelerat, arată un raport realizat de Asociația pentru Protecția și Documentarea Monumentelor și Patrimoniului din România.

Centrul Vechi, o adevărată emblemă a Capitalei, este lăsat în paragină de mai mulți ani! Clădirile reprezentative prin arhitectura lor stau să cadă în orice clipă. Numai pe Strada Lipscani există 18 imobile în pericol de prăbușire, dar nimeni nu ia vreo măsură. Autoritățile locale dau vina pe proprietarii clădirilor, care nu se ocupă de consolidare. Zilele trecute, o clădire, veche de aproape un secol, a fost trecută pe lista cu bulină roșie...

Asupra unor terase și cluburi din Centrul Vechi planează pericolul! Potrivit datelor deținute de Inspectoratul pentru Situații de Urgențã, aproape jumãtate dintre clãdirile vechi din zonã s-ar putea prãbuși în orice moment. Semnalul de alarmă a fost tras deja, după ce, miercuri, o clãdire din zonã s-a prãbușit. Din fericire, nimeni nu a fost rãnit. Centrul Vechi a devenit în ultimii ani locul de întâlnire al tinerilor bucureșteni...