Alte știri despre obiceiuri

Tradiții și obiceiuri din bătrâni, respectate cu sfințenie în România! În a doua zi de Paște, la Nereju, în județul Vrancea, se merge cu vălăritul. Tinerii buni de însurătoare - vălarii, cum se mai numesc după tradiție -, se adună în ceată și își aleg vătaf pe cel mai puternic dintre ei. Acesta va fi căpetenia, cel care își va găsi mireasa în această zi sfântă.

Încă un motiv de sărbătoare, în a treia zi de Crăciun! Creștinii ortodocși îl cinstesc pe Sf. Ștefan, iar cei care îi poartă numele își sărbătoresc onomastica. De Sf. Ștefan, sunt respectate încă, în multe zone din țară, tradițiile și obiceiurile transmise din bătrâni. De exemplu, la în satul Podul Nărujei, din județul Mehedinți, fetele de măritat se trezesc disdedimineață și mătură casa de la intrare spre...

De praznicul Sf. Andrei sunt legate tradiții și obiceiuri unice, care s-au transmis din generație în generație. În popor, ajunul sărbătorii este considerat unul dintre momentele în care se ridică bariera dintre văzut și nevăzut. Se mai spune că în noaptea de Sf. Andrei strigoii umblă sa fure "mana vacilor", "mințile oamenilor" și "rodul livezilor". Oamenii din Lelești, Gorj, îi alungă cu usturoi.

Sărbătoare mare în Harghita! Peste 1.500 de persoane au participat, în acest sfârșit de săptămână, la Festivalul "O mie de fete secuience", sărbătoare anuală dedicată portului popular și obiceiurilor specifice maghiarilor din centrul Transilvaniei. Peste 40 de ansambluri folclorice din Harghita, Covasna, Mureș, Bistrița-Năsăud, dar și din Ungaria, au prezentat dansuri și obiceiuri specifice fiecărei zone.

În multe zone din țară, obiceiurile din ajunul Bobotezei sunt ținute cu sfințenie. Un ritual care a rezistat trecerii timpului vine din Moldova, mai exact din județul Neamț. An de an, oamenii din comuna Brusturi modelează o cruce de gheață, care este sfințită în ziua marii sărbători. Astfel, localnicii merg la un iaz, să caute locul unde este cea mai groasă gheață, pentru a tăia crucea.

Tradițiile și obiceiurile încã se pãstreazã cu sfințenie în unele zone din țarã, în Ajunul Anului Nou. Plugușorul, jocurile cu mãști, capra, cãluțul, ursul sunt doar câteva dintre datinile strămoșești respectate și în ziua de azi. La Bãleni, în Dâmbovița, feciorii satului pornesc dis-de-dimineata cu plugul pe ulitele localitãții. Tineri și copii intrã din casã în casã, fac urãri de bine, aruncã grâu și trag o brazdã în curtea celui colindat, pentru un an mai bun.

În multe judete ale tarii se pastreaza si acum obiceiuri stravechi de Rusalii. În localitatea Sebesul de Jos din Sibiu, de exemplu, satenii încing hore, potrivit unei traditii pastrata de sute de ani. In localitatea Figa, din Bistrita-Nasaud, oamenii împodobesc un bou cu beteala si cununi de flori, apoi animalul este purtat prin tot satul. Rumegatorul impodobit de sarbatoare este însotit de calareti în costume populare.

Șirul obiceiurilor și tradițiilor de iarnă din județul Sibiu s-a încheiat cu mânjitul cu funingine! Datina presupune ca feciorii din satul Cârța să se împartă în două tabere - "urșii" și "burduhoșii"- și să colinde peste tot, pentru a-i mânji pe cei care le ies în cale. Tradiția spune că oamenii acoperiți din cap pană-n picioare cu crema neagră făcută din funingine vor avea noroc tot anul.

Creștinii ortodocși din întreaga țară au prăznuit, vineri, Botezul Domnului, sau Boboteaza, cum i se spune în popor acestei penultime sărbători de iarnă. Preoții au sfințit apele, astfel încât acestea să rămână proaspete vreme îndelungată.

Românii nu renunță nici în secolul XXI la nunțile organizate în corturi montate pe mijlocul drumurilor. Ultimul astfel de eveniment s-a petrecut la Giurgiu, acolo unde, deși aveau autorizație de la primărie, nuntașii au instalat, pe un drum județean, un cort cu dimensiuni mai mari decât cele anunțate.

Cu lăutarii în cimitir! Asa este obiceiul de Paște din localitatea Ilovița, din judetul Mehedinți. Rudele morților dau de pomană cozonaci, friptură si ouă roșii, dar se prind si in horă si joacă pe acordurile muzicanților.

Există zone din țară în care doar bărbații se ocupă de vopsitul ouălor, în Vinerea Mare. Un astfel de obicei se păstrează pe Valea Someșului, acolo unde sătenii ornează cu migală ouăle pentru a face față cu brio la concursul de ciocnit organizat în ziua de Paști.